DE CE NE INTERESEAZA PERCEPTIA VIZUALA?

Ca fotografi, de multe ori ne intrebam cum percep privitorii fotografiile noastre. Oare au inteles ce am vrut sa comunicam prin intermediul unei fotografii sau au inteles cu totul altceva?
Perceptia reprezinta procesul de identificare si de integrare a tuturor informatiilor primite de noi cu ajutorul simturilor. In momentul in care privim un obiect, undele de lumina poarta informatia spre ochii nostri, dupa care ajunge pe retina. Undele de lumina sunt convertite de celulele specializate din retina in impulsuri electrice ce ajung la zona vizuala a cortexului. Codificarea informatiei variaza in functie de anumite elemente cum ar fi jocuri de lumina, culori, umbre, contraste, insa noi nu percepem aceste elemente ci percepem obiectul pe care il privim. In mod automat, obiectul este recunoscut si ne putem da seama daca am mai vazut sau nu ceva de genul acestuia. Informatia nu este primita in mod pasiv de creier ci este prelucrata, adica interpretata in functie de sens si integrata in context. De exemplu, daca privim reprezentarea schematizata pe hartie, deci 2D, a unui cub care este 3D, noi il percepem ca pe un cub, nu ca pe o serie de linii desenate pe hartie.

CUM FUNCTIONEAZA PERCEPTIA VIZUALA SI CE PRINCIPII O GHIDEAZA?

Psihologii gestaltisti, in urma cercetarilor au stabilit cateva principii care organizeaza perceptia. Acestea sunt raportul fond-figura, similaritatea si proximitatea, principiul inchiderii.
Principiul raportului fond-figura sustine faptul ca in momentul in care privim obiecte, tendinta noastra este de a le vedea ca proiectii de forme sau figuri pe fundaluri. Importanta acestui principiu este data de faptul ca felul in care vedem lucrurile se bazeaza aproape in totalitate pe el. Atat capacitatea de identificare a fizionomiilor cat si perceptia de patternuri se bazeaza pe abilitatea de a distinge figuri proiectate pe fundaluri.
Un alt principiu gestaltist este cel al similaritatii si al proximitatii. El subliniaza tendinta de a grupa elementele asemanatoare cum ar fi in urmatorul exemplu, 000000XXXXXX000000XXXXXX sau de a grupa in structuri elemente alaturate 000000XX XXXX0000 00XXXXXX.
Principiul inchiderii, cel de-al treilea principiu gestaltist si de o importanta majora arata o puternica tendinta care ne ghideaza perceptia. In momentul in care cuiva ii este aratata pentru un timp foarte scurt o figura care nu este completa, in clipa in care i se va cere sa o deseneze, individul o va desena completa, fara macar sa constientizeze existenta golurilor.

Montajul perceptiv este un alt principiu care ghideaza perceptia individului. Modul lui de functionare favorizeaza receptia si interpretarea anumitor informatii in detrimentul altor informatii. Montajul perceptiv poate fi influentat de anumiti factori. Expectanta reprezinta influentarea perceptiei, in sensul crearii unei disponibilitati pentru a vedea lucrurile intr-un anumit mod, plecand de la experiente anterioare asemanatoare traite de individ. Efectele primatului influenteaza perceptiile indivizilor plecand de la ce vede la inceput individul in cazul unei situatii date, ori lucruri pozitive, ori lucruri negative. Motivatia de asemenea poate sa incline balanta perceptiilor intr-o directie sau alta in functie de starea individului. Emotiile au si ele o contributie la influentarea perceptiei. Un studiu din 1951 realizat de Erikson, in care li s-au aratat subiectilor niste imagini echivoce cu diverse scene, a demonstrat ca montajul perceptiv al indivizilor agresivi era mai inclinat spre violenta. Persoanele neagresive au interpretat imaginile ca fiind lipsite de agresivitate, pe cand cele agresive au vazut in imagini scene violente, in desfasurare sau in stadiul de inceput. Valorile personale contribuie de asemenea la influentarea modului in care percepem lucrurile. Studii efectuate in 1946 de cercetatorii Bruner, Postman si McGuiness privind timpul minim necesar pentru recunoasterea unui cuvant, au aratat ca in cazul cuvintelor placute, acesta era mai mic decat in cazul celor neplacute. Valorile personale au efect si asupra modului in care percepem informatiile transmise de fotografii.In 1976 Neisser vine cu o idee indrazneata care sustine ca de fapt nu selectam informatia care nu ne intereseaza, ci punem accent pe informatia pe care ne-o dorim si o intensificam. El introduce astfel conceptul de scheme anticipative plecand de la ideea ca perceptia functioneaza ciclic, acestea modificandu-se si dezvoltandu-se continuu, in functie de noile informatii primite. Pe baza experientelor anterioare ale individului, sunt elaborate schemele anticipative. Ele ne ofera posibilitatea de a anticipa informatia posibila de a fi primita din interactiunea cu mediul si astfel sa ne modelam comportamentul exploratoriu, adica actiunile concrete. Comportamentul exploratoriu ne ofera posibilitatea sa selectam informatia care ne intereseaza si care ne ajuta sa ni se confirme schemele si ideile.

In general, fotografiile scot la iveala detalii despre personalitatea fotografului, insa de si mai multe ori, ce comunica respectivul este interpretat total diferit fata de ce a avut el in minte cand a compus imaginea si a apasat butonul declansator.